Concedii medicale, la control

De la 1 aprilie şi poate nu este păcăleală, Ministerul Sănataţii propune modificarea sistemului de acordare a concediilor medicale, prin efectuarea unui control la domiciliu al persoanei care a primit concediu medical. Începând de luna viitoare, noul sistem al concediilor medicale prevede introducerea unor mijloace mai eficiente de verificare a modului de acordare a concediilor medicale şi dublarea cuantumului amenzilor pentru eliberarea certificatelor de concediu medical de către medicii prescriptori, în afara condiţiilor legale. De asemenea, sunt prevăzute măsuri prin care se reduc termenele după care se pot prelungi concediile medicale. Prin introducerea noilor prevederi, Ministerul Sănătăţii urmăreşte reducerea drastică a numărului celor care fraudează sistemul de acordare a concediilor medicale, astfel încât de acestea să poată beneficia numai cei care au într-adevăr nevoie de îngrijiri medicale. “Dorim să reducem abuzurile în acordarea şi folosirea concediilor medicale. Este inadmisibil ca aproximativ 6% din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate să fie cheltuit pe plata concediilor me-dicale, multe dintre ele fără justificare. De exemplu, suma plătită în 2009 pentru concediile me-dicale a fost de aproximativ 923 de milioane de lei, ceea ce înseamnă dublarea cheltuielilor faţă de anul 2006 când s-au plătit 482 milioane de lei. Am avut judeţe, ca Neamţ sau Olt, unde s-au înregistrat creşteri şi de 4 ori la eliberarea certificatelor. Tot anul trecut, au fost eliberate în jur de2 700 000 certificate, şi aici nu sunt raportate datele din Bucureşti, Maramureş şi Casa Transporturilor. Haideţi să facem socoteala la ce înseamnă 2 700 000 certificate eliberate la un număr de aproximativ 5 000 000 de angajaţi câţi are în prezent România. Prin acordarea, nejustificat, a unor concedii medicale îi privăm chiar pe cei care au nevoie de îngrijiri medicale”, a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.
În premieră, proiectul de act normativ prevede măsuri care dau posibilitatea autorităţilor să verifice dacă persoana care a solicitat concediul me-dical necesită, într-adevăr, îngrijiri medicale. Astfel, plătitorii de indemnizaţii, adică angajatorii sau, după caz, casa de asigurări de sănătate pot să ve-rifice dacă pacientul tratat în regim ambulatoriu se află, bolnav, la domiciliu sau la reşedinţa aleasă în orele în care nu se află la unitatea sanitară pentru tratament. Verificările la domiciliu se vor face de către reprezentanţi ai plătitorilor de indemnizaţii şi ai poliţiei. În situaţia în care beneficiarul de concediu medical nu se află la domiciliu, acesta nu va primi indemnizaţia de asigurări sociale aferente concediului medical. De asemenea, în noul sistem creşte cuantumul amenzilor pentru cei care nu respectă prevederile legale în acordarea concediilor medicale. Astfel, refuzul nejustificat de plată a indemnizaţiilor, calculul şi plata eronate ale acestora se vor sancţiona cu amenzi cuprinse între 2 500 lei şi 5 000 lei, dublu faţă de cuantumul prezent. Mai mult, eliberarea certificatelor de concedii me-dicale cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare se va sancţiona cu amenzi cuprinse între 5 000 lei şi 10 000 de lei. Reprezentanţii caselor de asigurări de sănătate vor avea obligaţia de a verifica modul de eliberare a acestor certificate. O altă noutate o reprezintă prelungirea concediului care se va putea face începând cu a 61-a zi, faţă de cea de-a 91 zi cum era prevăzut în legislaţia veche. Concediul se va putea prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Ministerul Sănătăţii estimează că aplicarea noilor prevederi va duce la reducerea cu 20% a cheltuielilor prin diminuarea numărului de certificate medicale eliberate şi la economii în valoare de aproximativ 142 304,6 mii lei în acest an şi peste 189 739,5 mii lei, anual, în următorii 4 ani la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Proiectul de act normativ prevede şi excepţii. Sunt o serie de afecţiuni exceptate, pentru care se acordă certificate de concediu medical pentru perioade stabilite, altele decât cele care se încadrează la afecţiunile comune. Astfel, durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, a concediilor pentru sarcină şi lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, precum şi pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.