Duminică, 14 martie 2010, a demarat unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice din lume, “Luna Pădurii”, ce se desfăşoară până pe data de 15 aprilie.
Sărbătoarea împlineşte în acest an 137 de ani, fiind printre cele mai vechi sărbători de mediu din lume. Prima ediţie s-a ţinut în Statele Unite, în 1872, ca sărbătoare a sădirii arborilor. În România, luna pădurii a ajuns cu 30 de ani mai târziu şi a fost organizată de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice, sub denumirea de “Sărbătoarea sădirii arborelui”. Dincolo de semnificaţia dată de sezonul plantării copacilor, sărbătoarea a căpătat o nouă dimensiune după “Declaraţia de la Paris”, din anul 1991. Atunci s-au pus bazele conceptului de dezvoltare durabilă a pădurilor, menit să atragă atenţia asupra faptului că oamenii pot distruge pădurile. Dezvoltarea durabilă înseamnă ca tăierea arborilor trebuie să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale. “În această primăvară am început să dăm şi să plantăm nişte arbori, pentru Asociaţii de proprietari, pentru cetăţeni, dar eu cred că nu este niciun efort foarte mare ca măcar o familie, dacă nu fiecare cetăţean, să planteze un pom din proprie iniţiativă. Cu toţii ne dorim un oraş mai verde, un oraş mai aerisit dar cred că fiecare dintre noi ar fi trebuit să contribuie la aceasta. Vom mai face plantări, chiar şi studenţii de la inginerie au astfel de manifestare, deci sunt şi lucruri făcute în comun dar sunt şi lucruri pe care fiecare dintre noi ar fi trebuit să le facă”, a spus primarul Brăilei, Aurel Gabriel Simionescu. În organizarea Universităţii “Dunărea de Jos” şi cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Municipiului Brăila, ieri, 19 martie, începând cu ora 10.00, în Aula Facultăţii de Inginerie, s-a desfăşurat Simpozionul “Luna sădirii arborelui”, eveniment ce şi-a propus să stimuleze comportamentul tuturor oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător, pentru ocrotirea pădurii în special şi formarea unui comportament ecologic. La manifestare au fost prezenţi Dumitru Popa, prefectul judeţului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu, primarul municipiului, Viorel Botea, inspectorul şcolar general, Romeo Mocanu, inspector şcolar adjunct al ISJ, cadre didactice, studenţi ai Facultăţii de Inginerie, elevi de la şcolile brăilene. “Vreau să vă prezint o statistică, nişte cifre reale în care judeţul Brăila, din suprafaţa totală este împădurită doar 5,7%, situându-ne în România, pe penultimul loc la suprafeţele împădurite. Guvernul României ştie de situaţia Brăilei, dar, în general, toate guvernele din 2004 încoace, au încercat să întreprindă câte ceva. Din 2004 s-au pornit nişte programe naţionale, iniţial pentru împădurirea unor terenuri degradate. Propunerea judeţului nostru care a fost transmisă ministerului este de a împăduri 780 de hectare, dar problema o ştim cu toţii, că nu sunt bani. Marea problemă pe care o avem azi este exproprierea terenurilor. Este într-adevăr o problemă dificilă, deoarece oamenii au fost puşi în posesia terenurilor dar nimeni nu vrea să cedeze terenul pentru împădurire. Sperăm că printr-o lege puţin mai aspră să rezolvăm şi această problemă majoră”, a spus în deschidere prefectul Brăilei, Dumitru Popa. După simpozion, de la ora 11.30, în incinta Ansamblului de locuinţe ANL Apollo şi în Pepiniera din Staţiuna Lacu Sărat, oficialităţile locale împreună cu studenţii şi profesorii Facultăţii de Inginerie din Brăila, au marcat evenimentul într-un mod cu totul special, au plantat câţiva zeci de puieţi din specii diferite. Statisticile spun că la nivel mondial, în ultimii zece ani s-au defrişat 130 milioane de hectare de păduri, adică 20.000 de hectare zilnic. În ceea ce priveşte în România, dacă la sfârşitul secolului al XIX-lea, pădurile acopereau 80% din teritoriul ţării, în prezent, nici măcar 25% din suprafaţa ţării noastre nu mai este acoperită de păduri. Pentru a compensa tăierile din ultimii 20 de ani, România ar avea nevoie de 100 de ani. Soluţia ar putea fi, însă, ca fiecare om de pe planetă să planteze câte doi copaci pe an, timp de cel puţin zece ani.
