(Nitraţii afectează nu doar mediul înconjurător, ci şi sănătatea umană, în anumite cazuri putând provoca afecţiuni foarte grave). Ministerul Mediului şi Pădurilor subliniază că sudul României figurează printre zonele din UE în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi, conform unui raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat recent de Comisia Europeană, bazat pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţă efectuată de Administraţia Naţională “Apele Române”. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate declanşa methemoglobinemia sau “boala albastră”, care se manifestă printr-o senzaţie de sufocare, putând duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Anual, sunt înregistrate în jur de 100 de cazuri de intoxicaţii cu nitraţi şi nitriţi. Acest tip de poluare este cu atât mai periculos cu cât provine din numeroase surse - în majoritatea cazurilor, chiar din gospodăriile oamenilor, care nu sunt conştienţi de pericolul la care se expun. Cea mai importantă sursă de poluare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din dejecţiile animale, gunoiul de grajd depozitat direct pe sol şi latrinele neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. În numeroase localităţi din România concentraţia de nitraţi în apa din fântâni depăşeşte cu mult limita admisă pentru apa potabilă. Este important de reţinut că această substanţă nu se distruge prin fierberea apei, ci chiar devine mai concentrată. În mediul rural, majoritatea fântânilor sunt poluate cu substanţe chimice, infiltrate în pânza freatică din grajdurile sau fermele oamenilor, cele mai multe grajduri având podea impermeabilă, ceea ce permite scurgerea dejecţiilor animale direct în pânza freatică de unde se alimentează fântânile. Cei mai afectaţi de nitraţii din apă sunt copiii, care pot dezvolta probleme digestive şi respiratorii pe termen lung. În cazurile în care intoxicaţia cu nitraţi este severă sau când primele simptome rămân netratate, pot apărea multiple complicaţii neurologice, mergând până la palpitaţii, convulsii, aritmii, comă şi chiar deces. Măsurile de prevenire a intoxicaţiei cu nitraţi şi nitriţi sunt relativ simple şi pot fi luate la nivelul fiecărei gospodării. În primul rând, fântânile trebuie săpate la cel puţin zece metri adâncime şi amplasate în amonte cât mai departe de toalete sau grajduri. Pentru a preveni infiltrările de nitraţi în pânza freatică, este necesar ca grajdurile să aibă podea impermeabilă, iar fosele septice să aibă pereţi betonaţi şi impermeabili. De asemenea, gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în locuri neamenajate în curţi, pe câmp sau pe malul apelor, ci în locuri special construite. La nivel de comună, este necesară implementarea unui program de management al deşeurilor şi gunoiului de grajd.
Ce soluţii există?
Printr-un proiect demarat în 2008 cu sprijinul Băncii Mondiale, MMP urmăreşte reducerea deversărilor de nitraţi în apă şi, în final, reducerea poluării cu nitraţi a Dunării şi Mării Negre, prin investiţii cu caracter demonstrativ în 86 localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi promovarea unei schimbări de comportament la nivelul populaţiei. Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” implică activităţi de colectare, depozitare şi gestionare a gunoiului de grajd, dotarea comunităţilor locale cu echipamente pentru colectarea şi împrăştierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd compostat, dotarea gospodăriilor cu platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd, construcţia unor platforme comunale de depozitare şi management al gunoiului de grajd, reabilitarea păşunilor comunale şi crearea unor bariere vegetale de protecţie în jurul cursurilor de apă. Aceste măsuri, împreună cu realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare finanţate din alte proiecte de dezvoltare rurală, vor elimina riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă poluată şi vor promova utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care în acest mod nu va mai fi un factor poluant. Informaţii mai multe despre proiect puteţi obţine prin accesarea www.inpcp.ro. (Va urma).
