Ieri, la Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, în cadrul Protocolului “Impreună salvăm natura”, a avut loc simpozionul “Protejarea Bălţii Mici a Brăilei în contextul aridizării Câmpiei Bărăganului Nordic şi a Podişului Dobrogei”. Acţiunea s-a desfăşurat sub deviza “Grija pentru zonele umede - un răspuns la schimbările climatice”, când se sărbătoreşte (şi în acest an) Ziua Mondială a Siturilor RAMSAR.
La eveniment au participat specialişti (cercetători, doctoranzi, cadre didactice universitare şi preuniversitare, masteranzi), studenţi şi elevi. Un plus de culoare şi inedit, din partea Colegiului Economic “Ion Ghica”, prin expoziţia de diverse obiecte realizate din materiale/deşeuri ecologice, biodegradabile; aşa cum au fost (prin fantezie şi creativitate) costumele prezentate de elevi şi eleve din cadrul acestui colegiu de prestigiu al Brăilei.
Deschiderea lucrărilor simpozionului a fost onorată de prezenţa şi cuvântul Prof. univ. dr. Alexandru Puiu (Rector al Universităţii “Constantin Brâncoveanu” Piteşti), care a subliniat importanţa problemelor ecologiei în contextul dezvoltării economice, sociale şi al marilor probleme cu care se confruntă omenirea: poluarea industrială şi încălzirea globală; pericolul deşertificării (în sud-estul României) dacă nu se stopează defrişările de păduri şi nu se trece la împăduriri masive şi la crearea de perdele de protecţie - prin Programe viabile şi de mare amploare dar şi prin creşterea implicării/responsabilităţii factorilor de decizie, a societăţii civile şi fiecăruia dintre noi pentru a avea un mediu curat şi sănătos. Foarte importante în acest sens sunt şi noile tehnologii/produse etc. care să asigure ieftin şi fără poluare, energia, căldura etc. Cercetarea, învăţământul, educaţia etc,, pot şi trebuie să contribuie la aceste deziderate ale zilei de azi şi mâine.
În intervenţia sa, Dr. ing. Radu Moisei (Director Administraţia Parcului Naţional Balta Mică a Brăilei) a prezentat pe scurt modificările de substanţă survenite în organizarea PNBMB, interesul mereu crescând de care se bucură aceasta în rândul vizitatorilor, turiştilor, cerecetătorilor (inclusiv din Galaţi); posibilităţile mari ale PNBMB în realizarea de proiecte care să aducă (în premieră) investiţii de eco şi agroturism; valorificarea controlată a potenţialului economic al zonei etc.
De un real interes s-a bucurat şi comunicarea ing. Mihaela Râşnoveanu (APM Brăila), cu referire la importanţa deosebită a zonei umede PNBMB pentru crearea şi menţinerea unui climat propice agriculturii, protejării păsărilor, peştilor şi animalelor care trăiesc aici; reglarea regimului apelor potabile şi de irigat; dezvoltarea turismului şi activităţilor recreative; modificarea (scăderea) concentraţiei de CO2 şi creşterea nivelului apelor freatice.
