În cadrul unei conferinţe de presă, primarul Aurel Simionescu a ţinut să precizeze faptul că de câţiva ani de zile, datorită sub-finanţării sistemului de învăţământ, bugetul de salarii pentru luna decembrie nu este acoperit.
În acest context, primarul a menţionat şi o serie de situaţii despre cum s-a procedat în alţ anii, şi anume, utilizându-se fonduri în avans din bugetul pe anul următor, şi fiind acoperite aceste fonduri după adoptarea bugetului naţional.
"Este o măsură de a mişca banii pentru ca profesorii să poată beneficia de salarii, dar este o măsură de moment, şi nu una de durată. Acum, cu noua rectificare bugetară din bugetul pe învăţământ s-au tăiat circa 40 de miliarde de lei, astfel că din banii trimestrului IV lipsesc circa 30 - 40%", a menţionat primarul Aurel Simionescu.
Tot el a oferit şi explicaţia pentru această scădere de buget, şi care a făcut referire la faptul că au existat o serie de reduceri de posturi în învăţământul brăilean. Cu toate acestea motivaţia expusă de reprezentanţii Guvernului nu se poate aplica şi la Brăila, întrucât, prin diverse demersuri iniţiate în primăvara acestui an de către Inspectoratul Şcolar Brăila şi a sindicatelor din învăţământ, nu au existat desfiinţări de posturi, anunţul fiind făcut public la vremea respectivă, chiar de către Viorel Botea, inspector şcolar general.
"În primă fază, conform cu noile reglementări sosite de la Ministerul Educaţiei trebuia să disponibilizăm peste 400 de cadre didactice. Ulterior, pe baza discuţiilor purtate cu oficialii din minister numărul celor care urmau să fie disponibilizaţi a scăzut la 260 de persoane, iar, după o nouă reevaluare, moment în care au plecat câţiva angajaţi din proprie iniţiativă, iar alţii au ieşit la pensie, nu a mai fost nevoie să facem nicio disponibilizare", afirma inspectorul şcolar general, Viorel Botea în luna aprilie a acestui an.
Cert este că, deşi sumele de bani nu au reuşit să fie acoperite integral din bugetul pe un an de zile, utilizându-se diverse aspecte financiar-contabile de la nivel instituţional, s-a reuşit acoperirea cheltuieilor de întreţinere şi salarii, astfel încât niciun cadru didactic să nu aibă de suferit prin a nu intra în posesia veniturilor salariale.
Sistemul se aplică la toate instituţiile
Într-un context normal, la finele lunii octombrie, proiecţia bugetului naţional pentru anul următor trebuie finalizată, iar în decursul lunii noiembrie acesta să intre în dezbatere în Comisiile Parlamentare şi în plenul Parlamentului, unde se vor aduce diverse amendamente, urmând ca în luna decembrie această lege să fie adoptată, iar, începând cu 1 ianuarie instituţiile să beneficieze de noul buget.
În practică, de foarte multe ori, proiectul de buget nu este finalizat în timp util, iar din diverse motive, de cele mai multe ori politice, acesta este adoptat şi în luna aprilie a anului următor. Întrucât, cea mai mare parte din bugetul unei instituţii centralizate sau descentralizate se bazează pe calcule precise, automat şi bugetul urmează să ajungă doar pentru cele 12 luni ale anului.
În momentul în care, la 1 ianuarie, instituţiile bugetare nu deţin o formulă de buget adoptat, pentru a-şi achita cheltuielile ocazionate, chiar şi de plata salariilor, acestea apelează la diverse formule de împrumut, garantate cu proiecţia bugetară pentru lunile respective.
Astfel, într-o ţară în care sistemul socio-economic şi financiar este gestionat după cum se remarcă, aceste aspecte sunt, relativ, normale.
