Ediţie Online: Regionalizarea, un subiect la modă

* după ce UDMR a trecut prin Senat un proiect de lege privind regionalizarea, Opoziţia a deschis ochii asupra acestui subiect spinos * PSD este împotriva acţiunii UDMR, dar vrea regiune cu Galaţi şi Buzău * Pentru regionalizare ar fi necesare două referendumuri, schimbarea Constituţiei şi o lege care să prevadă criteriile regionalizării - 10.000 kilometri pătraţi şi 1 milion de locuitori

Liderii PSD Brăila au discutat, printre altele, în cadrul lucrărilor şedinţei Consiliului Naţional, despre ideea regionalizării. Deşi este un subiect destul de amplu, având în vedere multitudinea de conexiuni şi interferări, atât la nivel cultural cât şi la nivel politico-administrativ, cum era şi normal, un astfel de subiect a suscitat cele mai diverse opinii. Subiectul a fost demarat de acţiunea UDMR care a depus la Senat, un proiect de lege privind regionalizarea, şi care a trecut “tacit”. Adică, proiectul de lege nu a fost dezbătut până în momentul în care s-a împlinit perioada de timp în care puteau fi efectuate dezbateri, motiv pentru care, s-a considerat că acesta este foarte bun, şi în mod automat, acesta va merge mai departe către Camera Deputaţilor.

Paşi spre regionalizare...

Cert este că, din afirmaţiile vicepreşedintelui PSD Brăila, Aurel Simionescu, a reieşit foarte clar faptul că, în acest moment, atât clasa politică, cât şi administraţiile locale nu sunt pregătite să treacă la un sistem de regionalizare a ţării. Mai mult, nici guvernanţii nu sunt de acord cu aşa ceva, mai ales pentru că trebuie efectuaţi mai mulţi paşi intermediari pentru a se îndeplini acest lucru. În cauză este vorba de un referendum naţional pentru a se vedea dacă românii vor regionalizare, urmat de o serie de legi care să prevadă modul cum se vor organiza regionalizările, ulterior fiind necesare selectarea regiunilor care vor ţine cont, în principal de existenţa unei suprafeţe minime de 10.000 de kilometri pătraţi, şi un minim de un milion de locuitori şi, la final, un alt referendum local de această dată, pentru ca locuitorii viitoarei regiuni să fie întrebaţi dacă sunt de acord cu regiunea propusă. Pe de altă parte, un aspect extraordinar de important în momentul demarării regionalizării, în urma referendumului naţional, pe lângă faptul că trebuie să se prezinte la vot peste 50% dintre românii cu drept de vot şi care să fie de acord, urmează să fie schimbată şi Constituţia ţării în vederea integrării a patru nivele decizionale, referitoare la conducerile comunale, conducerile judeţene, conducerile regionale şi conducerile naţionale. În acest moment există doar trei astfel de niveluri, referitoare la conducere comunală, judeţeană şi naţională.
“În acest moment există discrepanţe mari în acest sens, care fac referire la PIB-ul regiunii, populaţie, vorbind, în special de etnii, suprafaţă. Ce a trecut, tacit, UDMR-ul prin Senat va rezulta un hibrid care nu va răspunde nici necesităţilor României şi nici normelor europene”, a precizat vicepreşedintele PSD Brăila, Aurel Simionescu.

În regiune, cine cu cine? Ce zic politicienii...

Legat de vecinii cu care Brăila s-ar putea uni într-o regiune, părerea unanimă, atât a conducerii PSD Brăila, cât şi a parlamentarilor PSD de Brăila a fost că ideea unirii dintre Galaţi, Brăila şi Buzău ar fi cea mai nimerită. În ceea ce priveşte Tulcea, aceasta este mai legată de Constanţa şi de Ialomiţa, cu Slobozia de care sunt mai apropiaţi, iar Vrancea deja, este puţin mai sus. În ceea ce priveşte Ialomiţa, deşi suntem vecini cu ei, s-a pus problema faptului că este un judeţ mic, iar numărul de locuitori, de asemenea, este mic.
“Brăila este în aceeaşi regiune cu Galaţi, Vrancea, Buzău. Este dificil, sunt lucruri diferite, mai ales de armonizat. Astfel de situaţii, precum Brăila şi Galaţi mai sunt şi între Braşov şi Sibiu, sau Timişoara cu Arad. Cu Tulcea nu stă în picioare, şi nici cu Ialomiţa, pentru că este un judeţ mic, şi mai reprezintă ceva şi PIB-ul regiunii. Buzăul a fost întotdeauna mai legat de Prahova, deşi, şi între ei au fost şi sunt diferite scandaluri. Trebuie create o serie de compatibilităţi între regiuni”, a mai spus vicepreşedintele PSD Brăila.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al PSD Brăila, Doru Damian a ţinut să precizeze că o regiune care să cuprindă Buzăul ar fi mai de dorit, decât alte judeţe alăturate.
“Nu trebuie să cădem în capacana legii UDMR. Întotdeauna au existat diverse resentimente între Brăila şi Galaţi, unele fără bază reală. Cred că brăilenii ar prefera mai degrabă o regiune care să includă şi judeţul Buzău. Mai mult decât atât, Brăila este cu preponderenţă un judeţ agricol, cu toate problemele actuale, iar Buzău şi-a menţinut şi după revoluţie industria tehnică mică şi medie”, a afirmat Doru Damian.
La rândul său, senatorul PSD Ion Rotaru a fost ceva mai reţinut cu privire la o direcţie pe care ar prefera-o brăilenii, în schimb, a condamnat gestul UDMR de a trece legea regionalizării.
“Nu pot să anticipez o poziţie a brăilenilor. Prin industrie, nu ar fi de dorit Galaţi, dar în contextul dezvoltării regionale nu ar fi nicio problemă cu aceştia. Părerea mea personală este că orice judeţ limitrof este bun. Ce a făcut UDMR, prin reorganizare pe regiuni nu este de bun augur. Mai mult, răstoarnă tot sistemul în acest moment şi nici nu rezolvă problemele”, a declarat senatorul Ion Rotaru.