Gunoiul nostru, cel de toate zilele

* La marginea municipiului Brăila, gunoaiele continuă să dea de furcă atât locuitorilor zonei, cât şi autorităţilor locale. Chiar dacă firmele de salubrizare depun eforturi pentru îndepărtarea munţilor de gunoaie, locuitorii urbei nu se “dezlipesc” de vechile năravuri, aruncând gunoiul menajer sau industrial la voia întâmplării, în special pe timp de noapte, pentru a nu fi depistaţi de oamenii legii, care sancţionează drastic astfel de fapte reprobabile

Viceprimarul Lucian Ţilea, în subordinea căruia se află acest “capitol”, este convins că vina o poartă, în mare parte, cetăţenii şi agenţii economici care ignoră litera legii. “Lucrurile sunt foarte clare din punctul meu de vedere, cel puţin după mai bine de un an şi jumătate de când am în subordine această activitate. Este foarte clar că, în Brăila, două aspecte trebuie neapărat rezolvate. Mai întâi, important este faptul că, în momentul de faţă, nu există contract încheiat cu fiecare dintre producătorii de gunoi, iar cei care depun cantităţile acelea industriale, nu sunt producători casnici, ci sunt cei care au animale. Cred acest lucru pentru că, acolo, în 99,99% dintre cazuri este vorba despre gunoi de grajd. Şi, în cea de-a doua problemă, este vorba despre anumite societăţi comerciale. Pentru simplul motiv că unele dintre firmele de salubrizare, în urma contractelor pe care le realizează cu agenţii economici brăileni, nu sunt chemate, sau nu vin să preia gunoiul de la societăţile respective. Şi, atunci, acestea aruncă gunoiul în toate locurile pe care le vezi sau nu le vezi. În special, la marginea oraşului sau în locuri mai dosnice, unde vin repede cu o maşină şi îl răstoarnă ca nişte hoţi”.

Taxa lunară majorată

Cum pentru orice problemă trebuie să existe şi o soluţie, viceprimarul Lucian Ţilea crede că aceste halde de gunoi vor dispare doar în momentul în care va fi introdus, într-o viitoare şedinţă de CLM, un proiect de hotărâre, care să oblige agenţii economici să plătească o taxă lunară de câteva sute de mii de lei vechi: “Există, fără doar şi poate, o rezolvare a acestei probleme, absolut în spiritul legii: obligaţia societăţilor comerciale să plătească o sumă minimă de bani, care să-i facă, dintr-o dată, să conştientizeze faptul că dacă au dat banul, să zicem câteva sute de mii de lei lunar (300 - 400 mii lei), trebuie să capete şi un serviciu în schimb, în acest caz ridicarea gunoiului. Vom veni cu o asemenea propunere către Consiliul Local Brăila”.

Interzicerea creşterii animalelor în municipiu

Viceprimarul este convins că o soluţie există şi în cazul crescătorilor de animale de pe zona municipiului Brăila: “În ceea ce priveşte problema legată de gunoiului de grajd, şi care nu este foarte simplă, rezolvarea constă în interzicerea creşterii animalelor în interiorul oraşului. Conform directivelor şi legilor care privesc activitatea DSV-ului, lucrurile sunt foarte clar stipulate, animalele se cresc numai în ferme. Iar distanţa minimă între fermă şi prima casă locuită, trebuie să fie de 150 de metri. Ca urmare, aceste două lucruri, puse cap la cap, fac imposibilă creşterea animalelor într-un oraş. Exact ca atunci când căruţaşii din Brăila erau foarte supăraţi că noi nu le facem drumuri la-terale. Râdeam cu primarul, spunând că  ar fi bine să dărâmăm câte un rând de case pe o parte de stradă, pentru ca să facem un drum lateral pentru căruţe. Lucrurile acestea sunt excluse, căruţa cu oraşul, creşterea animalelor cu oraşul etc. În momentul în care nu mai ai asemenea producători de gunoaie de grajd, problema este rezolvată. Ştiu că este o măsură nepopulară, ştiu că este o populaţie care provine eminamente din zona rurală, dar obiceiurile urbane sunt diferite de cele rurale. Când noi toţi vom înţelege cum stau lucrurile, doar aplicând legea, nu inventând acum nu ştiu ce minunăţii, atunci lucrurile se vor schimba”.