Opinie: “Ping-pong Ťteatralť”

Dragostea faţă de arta teatrală i-a cuprins subit pe unii dintre politicienii locali, chiar cu puţin înainte de alegerile locale. I-a acaparat atât de mult, încât unii dintre aceştia chiar au şi început să dea reprezentaţii gratuite, poate - poate vor impresiona mass - media locale şi implicit, populaţia Brăilei, recte electoratul. Ei speră că vor face furori cu grija pentru soarta actorilor, pentru banii publici etc., etc. Dar, cu stupoare, jurnaliştii constată că tocmai cei care arată cu degetul mai tare şi trag cu “tunuri” verbale doar - doar se vor clătina fotoliile celorlalţi, adică ale rivalilor, pardon ale celor “care vor răul Brăilei”, nu cunosc subiectul pe îndelete.
La fel se întâmplă şi cu rivalii, care, la rândul lor, ca într-o sarabandă nebună, trag, cu acelaşi patos verbal, tot în “cei care vor răul Brăilei” (a se citi rivalii rivalilor). Şi uite-aşa, ziariştii sunt plimbaţi mai ceva ca-n Vechiul Testament, de la Ana la Caiafa, nemaicontând cine-i Ana sau cine-i Caiafa, ca într-un adevărat meci de ping - pong. Meci în care mingea a trecut de mult de marginea terenului.
Important este zelul tuturor de a demonstra greşelile altora, omiţând să amintească faptul că subiectele respective nu există doar de circa o lună de zile, ci unele dintre acestea chiar se pot mândri cu “state” vechi, gen: străzile Brăilei, drumurile judeţene, iluminatul public, siguranţa cetăţeanului, baza materială în şcolile din judeţ, şi câte şi mai câte. Probleme care sunt semnalate abia acum, de parcă toată lumea este pusă pe rău.
Rău este, dar numai faptul că timp de patru ani de zile, nici cei de la putere, nici măcar cei din opoziţie, nu prea s-au înghesuit să rezolve toate aceste probleme.
Unii chiar se erijează în salvatori ai urbei, sperând că muritorii de rând îi vor urca pe un piedestal de pe care vor coborî după patru ani de zile. Din păcate, mulţi din cei care vor vota nu au uitat proverbul “Lauda de sine, nu miroase-a bine!”. Şi, ca atare, nici zicalele: “Nu tot ce zboară se mănâncă!” sau “Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!” şi tot aşa. Suficient cât să ştie clar că: “Lupul îşi schimbă părul, dar năravul, ba!”