Poluarea cu nitraţi - pericol ascuns în sursele de apă "potabilă" (II)

Ministerul Mediului şi Pădurilor, dar şi Controlul Naţional al Poluării cu Nitraţi atrag atenţia asupra pericolului grav asupra mediului încon-jurător şi al sănătăţii oameniilor, ce îl reprezintă nitraţii şi nitriţii. Revenim asupra subiectului, mai ales că el a fost dezbătut încă din anii 2007-2008, de către DADR, OSPA, SGA, ISPA, Direcţia de Sănătate Publică, Prefectură, Consiliul Judeţean etc. Au avut loc prelegeri, simpozioane, prezentarea de rapoarte în Colegiile Prefectu-rale, dar (din păcate) în mod singular, fără ca aceste instituţii să acţioneze “în comun” (inclusiv în faţa primarilor şi cu Garda de Mediu). Deci, fiecare cu pătră-ţica lui. De aceea, am vorbit separat cu unele din organismele amintite.

Garda de Mediu va declanşa controale în teritoriu

Este vorba de respectarea de către primăriile din 8 comune asupra a ceea au stabilit specialiştii DADR prin diagnosti-cul/monitorizarea, de acum 2-3 ani, cu privire la planurile de acţiune întocmite pe plan local pentru prevenirea/diminuarea infestării pânzei de apă freatice cu nitraţi şi nitriţi. Foarte important şi corect (dar de ce abia acum?) este că printr-un ordin al Ministerului Mediului, în judeţul Brăila se va ajunge la monito-rizarea a 32 de comune, iar în final (în 2011) la 38 de comune. Practic, tot judeţul va trece prin filtrul DADR, OSPA şi Gărzii de Mediu. SGA ştie, de asemenea, de acest lucru; inclusiv despre apele de irigat. Mai corect spus, apele folosite la irigat, şi ai căror parametri de calitate sunt urmăriţi şi de către ANIF.

Ce spune SGA...

Prin cele câteva zeci de fo-raje de control se urmăreşte cali-tatea apelor; au fost atenţionate mereu primăriile asupra a ce au de făcut pentru a nu se ajunge la infestarea pânzei de apă frea-tice prin activităţile din gospodăriile/fermele oamenilor dar şi de către marii fermieri, complexe zootehnice etc. Preocupat “de creşterea apelor Dunării şi starea digurilor”, dl. Adrian Turiac (director SGA Brăila) ne declara, pe fugă, despre acţiunile acelor primari care “au tras apă în comună dar nu şi reţea de canalizare, tratarea şi epurarea apelor. Ceea ce conduce la infestarea pânzei de apă freatice cu ce rezultă din activităţile gospodăreşti şi din zootehnie. Noi avem zeci de foraje de control, iar cât priveşte puţurile forate, ele ar trebui execuate la peste 100 -120 metri adâncime deoarece judeţul nostru nu are ape potabile; unele sunt chiar infestate sau au un gust sălciu etc.”.

Diagnozele făcute de către DADR...

Acţiunea aceasta a avut la bază şi determinările de laborator efectuate de către OSPA. Din discuţia purtată cu dr. ing. Nicolae Crăciun (anterior a lucrat la OSPA şi SCDA) rezultă că diagnosticul şi monitorizarea făcută an de an, consultanţa acordată cu privire la Codul de bune practici agricole şi chiar Ordinele (repetate!) ale Prefectului au fost benefice. Da, a existat şi reticenţă sau delăsare la o parte din cele 8 comune monitorizate, până la a se intra pe un făgaş normal. Ne-a mai declarat interlocutorul că multe lucruri s-au schimbat în bine (ex. La Galbenu şi Vişani s-au forat puţuri de mare adâncime); în Chiscani şi Vişani s-a reacţionat prompt la intrarea în normalitate, iar primarii au înţeles că în afara gospodăriilor trebuie să controleze şi fermierii cu peste 10 ha teren, pe marii fermieri şi cei cu zootehnie; cum afectează/păstrează pânza de apă freatică. De fapt, marile exploataţii şi-au întocmit propriile planuri/programe de acţiuni întrucât utilizează pesticide, au zootehnii cu mari cantităţi de dejecţii etc. Un impediment îl constituie lipsa inginerilor agronomi la primării şi numărul lor foarte mic la Camerele Agricole. Motiv pentru care trebuie apelat la SGA şi consultaţiile OSPA, chiar dacă aici analizele de sol etc nu se fac decât contracost. Iată şi un motiv de satisfacţie, reieşit dintr-o întrunire la Apele Române Buzău, unde judeţul Brăila este situat foarte bine în bazinul “Ialomiţa - Buzău”, faţă de alte judeţe. Dar, să nu ne îmbătăm cu apă rece (şi cu nitraţi), fiindcă situaţia din judeţ este totuşi una “albastră” datorită unor mari complexe zootehnice. Aşa e: avem planuri şi programe bune, dar situaţia evoluează mereu (dispar şi apar unităţi poluatoare; nu toţi primarii percutează la timp, sunt şi fermieri care cred că “e ferma mea şi nu dau socoteală nimănui; sau lasă că nu mă prinde chiar pe mine” etc.). Unii gospodari încă mai aruncă gunoiul şi dejecţiile animale unde vor; sunt prea multe fântâni infestate şi fără capace ori săpate lângă... cimitire sau halde de gunoi neautorizate. Şi ar mai fi ceva: Garda de Mediu să aibă în schemă un comisar-agronom, cu autoritate şi experienţă în domeniu, iar la DADR, OJCA etc. să fie şi alţi specialişti pe probleme de mediu. Mai ales că legislaţia este din ce în ce mai dură, iar monitorizarea întregului judeţ nu e o treabă uşoară şi cu pierdere de timp.